Biorezonanţa explicată ştiinţific

Acest articol este destul de complex.  Prin urmare veti avea nevoie de multa rabdare si de ceva cunostinte de fizica. Articolul in sine nu este creatia mea ci reprezinta in fapt o culegere de informatii si o aducere a lor intr-un singur loc. Am hotarat sa il postez tocmai pentru ca am intalnit mult prea multi oameni ce se pretind intlectuali insa refuza sa vada si sa inteleaga termeni ca intensitate, frecventa si amplitudine, lumina cu caracter dual, fotoni etc.

Practic intreg fenomenul biorezonantei se explica destul de simplu cu fizica studiata in clasa a 12-a. Iar curentul electric caracterizat de intensitate si frecventa este definit inca din scoala generala.

Prin urmare, oameni buni, haideti sa ne informam inainte de a ne priva de avantajele si efectele valoroase ale aplicarii fenomenului de biorezonanta in sanatate atat preventiv cat si ca terapie.

Ce este Biorezonanţa?

Biorezonanţa este un fenomen biofizic ce are loc în organismul nostru şi care se referă la frecvenţele fundamentale de funcţionare celulară. Fenomenul este studiat în cadrul medicinii energetice sau mai precis, în cadrul medicinii cuantice. Medicina cuantică este o chintesenţă de chimie, fizică şi biologie, care are la bază principiul că orice structură vie din organismul nostru (celulă, ţesut, organ) emite impulsuri electromagnetice cu frecvenţă şi amplitudine dependentă de funcţionalitatea acesteia.

Timp de mai bine de un secol, mai mulţi cercetători au încercat să afle cum funcţionează energia în interiorul organismului uman şi de asemenea să o măsoare sau chiar să o vizualizeze.

Primele studii raportate sunt înregistrate în 1897 dar abia în 1947, soţii Kirlian au descoperit rezistenţa electrică a organismului. În 1974 Dr. Mandel , în clinicile sale din Germania , a studiat mai mult de 20.000 de pacienţi , legând diagnosticul convenţional de fotografii Kirlian, lui datorândui-se prima scară de citire în acest scop.

Primul dispozitiv de biorezonanţă a fost creat şi folosit de NASA pentru testarea stării de sănătate a participanţilor la programul spaţial.

Dispozitivele construite pentru tratament au la bază emiterea şi transmiterea către organism de impulsuri electromagnetice care să aducă membranele celulare ale organismului la frecvenţe de oscilaţie cuprinse între 1010 şi 1011 Hz, frecvenţe proprii celulelor sănătoase. Astfel se poate optimiza acţiunea tratamentelor medicamentoase, apifitoterapice sau homeopate.

Încă din 1897 DR. Baraduc a încercat să prindă „aura” pe plăci fotografice. Apoi, R. Steiner, filozoful spiritualist care ne-a lăsat medicina antropozofică, a dezvoltat o tehnică de cristalizare senzitivă care, prin analiza sângelui în urma cristalizării într-o soluţie de clorură de fier, a permis indirect aprecierea stării funcţionale a organismului de la care s-a obţinut eşantionul de sânge.

În 1947 au urmat soţii Kirlian după numele cărora a fost denumită o metodă care a arătat că mediul biologic asupra căruia se aplică un curent de foarte înaltă tensiune şi intensitate scăzută nu permite acestui curent să treacă uniform. De atunci, foarte mulţi oameni de ştiinţă au încercat să explice fenomenul electromagnetic al organismului viu. Dintre aceştia, pentru a numi doar câţiva, fac parte Y. ROCARD, T. MOSS, L.C. VINCENT, E. GUILLE etc.

În zilele noastre, energia îşi găseşte explicaţia în medicina vestică prin intermediul neurofiziologiei. Energia este, de fapt, un curent electric care circulă prin organism. Acest curent este produs de schimburile celulare (pompa de Na+ şi K+), care determină o diferenţă în potenţialul de membrană de ordinul a 60 mV.

Lucrările lui Popp au arătat existenţa razelor laser la nivelul ADN în fiecare celulă a organismului. Datorită încărcăturii electrice şi radierii laser a ADN-ului său, celula este atât receptor cât şi emiţător de unde electromagnetice, iar limbajul intercelular sub formă de unde electrice permite organismului să se menţină într-un echilibru şi, astfel, într-o stare bună de sănătate.

„Dirijorul” acestui limbaj intercelular este creierul. Acesta acţioneaza printr-un cod electromagnetic şi prin eliberare de substanţe chimice (hormoni şi neuromediatori).

Cu ajutorul unor dispozitive electronice moderne se înregistrează aceste circuite electrice (conductivitatea) şi, pot fi decodificate semnalele electromagnetice.

Aceasta permite:

· detectarea anomaliilor la nivelul schimburilor celulare sau limbajului intercelular în diferite organe şi sisteme;

· practicarea medicinei preventive ;

· întocmirea unui profil psihologic (o creştere sau scădere a neuromediatorilor în anumite zone);

· prescrierea unor tratamente bio-electronice (homeopatie, oligoelemente, fitoterapie).

I – Teoria cuantică

Această teorie, a micului infinit, a particulelor subatomice, combină 2 linii majore ale  gândirii medicale: energia Estică şi fiziologia Vestică.

Ruşii, aflaţi la confluenţa culturilor estice şi vestice, au fost pionierii acestui domeniu. Nicolai G. Vassov si Alexandre Prokhorov au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1964 pentru descoperirea Maserului (precursorul Laserului) în anii ’50.

Teoria cuantică este o chintesenţă de chimie, fizică şi biologie, plasând particulele subatomice ale materiei în centrul ciberneticii energetice a homeostaziei noastre.

De la începutul secolului XX, datorăm cunoştintele noastre asupra structurii atomului lucrărilor fizicianului britanic Ernest Rutherford.

Formulat de catre Max Planck în 1900, conceptul de acţiune cuantică a fost dezvoltat din 1926 până în epoca modernă de către Louis de Broglie, Neils Bohr, Wolfgang Pauli, Werner Heisenber, Erwin Schrodinger, Paul Dirac şi mulţi alţii.

Acestă particulă elementară, fotonul, este atât un corpuscul cât şi o cuantă de energie, permiţând coerenţa informaţiei din întregul organism într-o hologramă homeostatică.

Când electronii sunt loviţi de cuante de energie (fotoni), îşi schimbă orbitele gravitaţionale, efectuând ceea ce se cheamă „salturi cuantice”, absorbind sau emiţând radiaţii electromagnetice.

Numeroase cercetari s-au efectuat în acest domeniu:

· Georges Lakhovsky -„Circuite celulare oscilatorii”, 1939 (1)

· Harold Burr -„Câmpuri celulare vii”, 1945 (2)

· Erwin Schrodinger -Premiul Nobel pentru mecanică cuantică, 1933; „Entropie şi sisteme deschise”, 1945(3)

· Herbert Frolich -Fenomene de supraconductivitate cuantică, 1952, prin oscilaţia bipolară a membranelor celulare, confirmată în 1974 de către cercetătorii sovietici (4), Conceptul de limbaj intercelular şi inter-organe graţie câmpurilor coerente de unde, 1985 (5).

· În 1970, la Kharkov State University, N.P. Zalyubovskaya a facut o primă prezentare a efectelor biorezonanţei undelor milimetrice. În aceeaşi perioadă, în Canada, S.I. Webb a condus cercetări identice, urmat, puţin mai târziu, de Grundler şi Kelmann în Germania şi de către alţii în alte ţări.

· Ilya Prigogine a obţinut Premiul Nobel pentru chimie în 1977 pentru cercetarea sa legată de „structurile disipative” care, prin organizarea lor spaţială coerentă, se pot propaga prin întregul sistem biologic, acesta rămânând într-o permanentă stare de schimbare (6).

· În 1982, oameni de ştiinţă de la Kiev State University (A. Andreyev, M.U. Belz şi S.P. Sit’ko, au descoperit „existenţa frecvenţelor fundamentale care caracterizează organismul uman” (7) prin analiza informaţiilor obţinute din extraordinarele „efecte opuse” observate de fizicienii I.S. Cherkasov şi S.V. Nedzvetsky din Odessa. Studii experimentale asupra acţiunii rezonanţei undelor electromagnetice milimetrice asupra corpului uman au deschis în primul rând noi posibilităţi diagnostice şi terapeutice, iar în al doilea rând au dat naştere unei noi ştiinţe: fizica viului.

· Fritz Albert Popp (1989, emisiile electromagnetice coerente de tip laser asigură comunicarea pentru celule şi ţesuturi prin intermediul ADN-ului celular) (8).

Mai recent, s-a arătat că microtubulii cito-scheletici acţionează ca ghid pentru undele electromagnetice milimetrice, asigurând rezonanţa şi coerenţa pentru toate entităţile biologice la frecvenţe de 1013 Hz şi armonicile lor (9).

În privinţa conceptului de structuri disipative, Pribram a propus în 1991 un model de cuante optice holografice pentru modelarea creierului, pornind de la lucrările iniţiale ale lui Lashley care arătau că populaţiile neuronale funcţionează în reţea (10).

În 1987 şi 1993 Davidov a introdus conceptul de solitoni pentru a explica mecanismele de transport al energiei metabolice, care acţionează prin excitarea lanţurilor moleculare (11).

Freeman (1996, 2000) a observat că reţelele de neuroni funcţionau într-un mod care era sincronizat atât în fază cât şi în amplitudine (12, 13).

Ricciardi, în 1967 şi Umezawa în 1976, construiseră deja modelul cuantic al creierului, acceptând această ipoteză (14).

La sfârşitul lui 1977, progresele în domeniul maşinilor de măsurare a undelor milimetrice (cu sensibilitate în zona 0,5×10-12 U/Hz) au facut posibilă înregistrarea radiaţiilor umane milimetrice (15). Modelul cuantic disipativ al creierului a fost aplicat şi confirmat pentru reţelele neuronale de catre Pessa în 1999 (16).

În 2000, Eleonora Alfinito a confirmat teoria câmpului cuantic observând că undele bipolare cuantice au frecvenţe variabile în timp şi spaţiu, atât pentru efecte de memorie cât şi pentru activităţi cerebrale localizate (17). Acest concept al „fiinţei vii” a fost considerat de Sit’ko ca fiind al patrulea constituent al organizarii cuantice a naturii, după moleculă, atom şi nucleu (18). S-a stabilit că există un câmp electric puternic (# 105 V/cm) la suprafaţa membranei oricărei celule vii. Considerând că proprietăţile fizice ale membranelor permit ca acestea să oscileze la frecvente de 1010 până la 1011 Hz (adica unde milimetrice), Sit’ko a tras concluzia că oricare celulă a oricărui organism viu ar putea fi considerată ca fiind o sursă a unei pompe electromagnetice.

Specialiştii de la Centrul de cercetări ştiinţifice în medicină cuantica „VIDHUK” (19) (Scientific Research Center for Quantum Medicine) al Ministerului Ucrainian al Sănătăţii, au folosit sisteme radiometrice de înaltă sensibilitate pentru a determina proprietăţile radio-electrice ale corpului uman şi au constatat că:

· iradierea tinde către un nivel constant pentru fiecare organism în parte

· pentru oameni diferiţi, nivelele radiaţiei pot diferi cu 2 sau 3 valori

· puterea radiaţiei depinde de starea funcţională a organismului, de tipul de viaţă şi alimentaţie.

II – Măsurarea rezistenţei sistemelor şi organelor corpului uman

În 1954 Dr. Reinhold Voll (1909-1990), un medic din Plochingen, a măsurat prin electro-acupunctură (organometrul Voll) rezistenţa organelor şi sistemelor umane la trecerea unui curent continuu de 1,28 V (se aplică un voltaj minimal între 2 electrozi pentru a obţine trecerea curentului fără a modifica sistemele biologice).

Au fost testaţi în acest fel câteva sute de pacienţi.

Lucrările lui Voll au fost corelate şi publicate în 1986 de către Fritz Albert Popp, un expert de renume mondial de la Centrul de Biofizică din Kaiserslautern, Germania (20).

Voll a putut măsura rezistenţa organelor şi sistemelor la fiinţele umane. Rezistenţa se întindea între 1000 şi 2 Kohmi. Un individ sănătos, în echilibru homeostatic, avea valori de 100 Kohmi pe ramura de măsurare, cu limite între 140 şi 94 Kohmi.

Orice creştere a rezistenţei a indicat un proces de hiporeactivitate sau hipofuncţie (mai mare de 140 Kohmi), iar orice scădere a rezistenţei a indicat fie un proces iritativ (între 94 şi 71 Kohmi), fie un proces inflamator sau intoxicaţie (rezistenţa mai mică de 70 Kohmi).

III – Proprietăţile coloidale ale materiei

După ce T. Graham a descoperit o nouă stare a materiei în 1961 – starea coloidală, o stare intermediară intre mineral şi organic, permiţând celulelor să-şi păstreze proprietăţile într-un mediu comun, purificat din punct de vedere optic, fizic şi chimic s-a observat că întregul corp uman, cu excepţia tegumentului, constă din particule infinitezimal de mici care se mişca permanent şi sunt încărcate electric, menţinute în suspensie şi formând toate „starea coloidală”.

Caracteristica esenţială ale acestei „stări coloidale” este mişcarea perpetuă a acestor particule unicelulare (un conglomerat de molecule similare de 0,001 până la 0,3 nm, numite miscele). Agitaţia se datorează sarcinilor electrice pe care o poartă aceste particule  şi  acţiunii  câmpului magnetic terestru (W. Kraus, 1979) şi mişcării centriolilor celulari (M. Bornens).

Dacă aceste miscele încărcate electric şi-ar pierde sarcina electrică, s-ar opri din mişcare şi ar precipita. În mod similar, dacă mişcarea lor s-ar încetini sau s-ar opri, miscelele şi-ar pierde sarcina electrică şi ar precipita (cristalizare evidentă a picăturii de sânge, R. Steiner).

Ca urmare, este esenţial să menţinem constant acest factor fizic dual – mişcare-încărcare şi încărcarea-mişcare – a miscelelor care definesc starea coloidală permanentă, iar orice perturbare al unuia din aceşti factori îi face să precipite.

Orice material biologic luat dintr-un organism sănătos din punct de vedere clinic şi biologic este într-o stare coloidală conservată şi invers. Starea coloidală corespunde unei mişcări precise a sarcinilor eletronice în materia vie, atât din punct de vedere al ionilor emişi cât şi al celor primiţi.

Calitatea apei intra- şi extra-celulare (care face legăturile hidrostatice mai scurte sau mai lungi – monomeri, dimeri, trimeri etc până la 7 molecule care pot fi legate împreună, studii de Damadian), creşte şi amplifică calitatea semnalului electric.

Acest rezultat este una din legile majore: nu toate sistemele coloidale au viaţă, dar toate sistemele vii sunt coloidale. Sarcinile electronice dau structura materiei, nereuşind aceasta atunci când materia este redusă la starea constituenţilor săi materiali.

IV – Câmpuri şi focare de perturbare

Studiile lui X. Pflaum (între 1979 şi 1982) şi V. Schmidt asupra reglării neuro-humorale şi ale lui R. Sheldrake, T, Moss şi P. Mandell au demonstrat că orice proces patologic este precedat într-o măsură mai mare sau mai mică de dezechilibre neurofuncţionale şi loco-regionale constante.

Lucrările de cercetare în bioelectronică ale lui L. C. Vincent au permis utilizarea unor tehnici de măsurare a micro-curenţilor biologici. Aceste tehnici au fost automatizate şi computerizate de către compania germană Med-tronik şi se bazează pe principiul „electrotitrării”.

Câmpul electric creat de un generator între doi electrozi cutanaţi, alternativ anod apoi catod, induce polarizarea volumului biologic traversat de câmp, fluxul de electroni transformându-se în curent ionic.

Aplicând legea lui Ohm, sistemul poate apoi calcula cantitatea de ioni acizi (H+) şi ioni bazici (HCOO-, acid performic) în diferite ţesuturi din zonele traversate.

Procesele redox reglează permanent toate mecanismele celulare de echilibru membranal, schimburi ionice, activitate enzimatică, presiunea osmotică sau oncotică, rH2 şi pH şi, în final, câmpul electric uman. Acestea se supun unor legi şi constrângeri. Bio-electronica lui Vincent permite analiza pH-ului, a potenţialelor de rezistivitate şi redox ale sângelui (rH2), ale urinei şi salivei, precum şi măsurarea micro-curenţilor biologici.

VI – Somestezia

În afara organelor de simţ clar identificate cum ar fi ochii sau urechile, organismul uman are receptori în majoritatea ţesuturilor corpului care sunt sensibili la stimularea mecanică la nivelul ţesuturilor. Informaţiile obţinute de la aceşti receptori formează sensibilitatea somato-viscerală şi se referă la o sensibilitate somatică(sistemul care inerveaza pielea, articulaţiile, ligamentele şi tendoanele) sau somestezie (fie superficială, fie în profunzime) şi sensibilitatea viscerală (sistemul care inerveaza organele interne).

Somestezia include patru mari modalităţi: sensibilitatea mecanică (atingere, vibraţie etc.), sensibilitatea termică, sensibilitatea chimică şi durerea. Chemo-receptorii care sunt implicaţi în sensibilitatea viscerală sunt legaţi de sistemul nervos autonom .

VII – Utilizarea principiului rezonanţei in biologie

Dr. Raymond Damadian, matematician şi biofizician în cadrul Centrului Medical al New York State University, a studiat rezonanţa magnetica a protonilor din molecula de apă din celulele vii (timpul de relaxare al protonilor, cu privire la legăturile hidrostatice H+/OH-). El a demonstrat că atunci când au devenit parte a unei celule canceroase, aceşti protoni au avut un timp de relaxare diferit faţă de al acelora din ţesuturile sănătoase.

Toate ţesuturile sănătoase au timpi de relaxare cuprinşi între 0,26 şi 0,90 secunde, în timp ce aceleaşi ţesuturi, atunci când sunt atinse de o tumoră conţin mai puţină apă legată, ceea ce necesită între 1 şi 1,5 secunde pentru a şterge efectele de orientare ale câmpului rezistent.

Printr-o comparaţie mecanică, se poate considera că aplicarea RMN implică măsurarea elasticităţii moleculei. Dr. R. Damadian a ajuns în final la concluzia că moleculele de apă din ţesuturile canceroase s-au comportat complet diferit decât cele din ţesuturile normale.

După părerea sa, apa reprezintă componenta principală a tuturor celulelor, iar moleculele de apă formeaza dipoli, adică grupuri formate din două sarcini electrice sau magnetice, egale şi de polaritate opusă. Într-o celulă sănătoasă, dipolii se aliniază de-a lungul câmpurilor electrice create de ionii (atomi sau grupuri de atomi cu o anumită încărcătură electrică) intracelulari, într-o ordine corespunzătoare structurii celulare.

În celulele canceroase, sarcinile electrice sunt perturbate, iar structura celulei este dezorganizată, centriolii care erau perpendiculari devin paraleli (acest fapt explică pierderea în poziţionarea temporo-spaţială a celulei). Lucrările Dr. Damadian au confirmat în totalitate explicaţia bioelectronică cu privire la originea celulelor canceroase.

VIII – Teoria informaţiei

 Aceasta se bazează pe următoarele lucrări de cercetare:

· „Câmpuri morfogenetice şi teoria informaţiei” care apartine lui R. Sheldrake

· „Biologia luminii” a lui A. F. Popp

· „Teoria coloidala” a lui T. Graham

Calculul frecventelor la nivel organic” a lui Sit’ko

Schimburile celulare induc o diferenţă de potenţial la nivelul membranei

Aceste studii demonstrează existenţa unui limbaj intercelular în corpul uman, codarea informaţională în forma electromagnetică la nivelul celulei fiind cheia medicinei viitorului.

 

Medicina viitorului cu aplicare astăzi !      QXCI.SCIO.      Dr. William Nelson

Precizia sistemului este bazată pe decenii de cercetări în cadrul  medicinii  bioenergitice asupra fenomenului de biorezonanţă (scanare electrodermica EDS- voltmetru, vega mora, ş.a.m.d.)  Ştiinţa ne-a demonstrat că, corpul uman este într-adevăr energetic, prin urmare reacţia electrica  în  corp  se  poate  măsura  prin  răspunsuri  la  amperaj, voltaj, capacitanta, inductanţa şi frecvenţe. Dispozitivul măsoara 16 parametri electrici standard ai corpului uman dincolo de simpla rezistenţă. Acest lucru face ca SCIO/QXCI sa fie unic. Frecvenţele de rezonanţă trivectorală (calculaţia matematică a relaţiei voltaj, amperaj şi rezistenţă) a substanţelor sunt comparate cu frecvenţele de rezonanţă trivectorială a pacientului. Acest lucru face ca SCIO/QXCI să fie cel mai bun dispozitiv de biorezonanţă multifuncţională.

Tabel de comparaţie.

Următorul tabel compară funcţionarea sistemelor existente pe piaţă în momentul de faţă:

  SCIO/QXCI Best

 

Bi-Com/Mora

 

Rife

 

Vega

 

Domeniu Trivectoral

Da

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Testarea a mai multor canale

Da

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Reacţie

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Rezonanta

Da

Da

Da

Da

Da

Testare Subiectivă

Da

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Legatura Cibernetică

Da

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Biorezonanţa

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Terapii prin Concentrare

Da

Nu

 

Nu

 

Nu

 

Nu

 

 

SCIO/QXCI este cel mai avansat dispozitiv medical de biorezonanţă din lume. Se bazează pe transmiterea spre organism a 65 de milioane de semnale electromagnetice, de mai multe ori pe secundă iar, modul în care acestea sunt retransmise de către organe este calculat automat pe baza unui model matematic ce ţine cont de rezistenţa, voltajul şi amperajul organismului.

SCIO/QXCI este un apogeu artistic, dispozitiv de biorezonanţă multifuncţional, folosit pentru detectarea şi reducerea stresului şi a disfuncţiilor, proiectat  de un   profesionist  în  medicina  complementară, profesorul  William  Nelson.  SCIO/QXCI este patentat ca dispozitiv biofeedback pentru detectarea si reducerea nivelelor, semnelor si simptomelor de stres din corpul uman. . Acest tip de testare rapidă permite practicantului citirea campurilor energetice subtile ale persoanei testate. Schimbarile de voltaj, amperaj si rezistenta produc profile de reactivitate care determina Efectul Xrroid (termen inventat si dezvoltat de producator). “XRROID” înseamnă testarea Reactivitatii Electro Fiziologice la mii de substanţe (produse homeopate, patogeni, toxine, nosode, sarcode,allersode) la la viteze biologice.Vitezele biologice se apropie de viteza de schimb a ionilor de reacţie electrică a unei persoane la obiectele din jurul ei. Această viteză este aproximativ de o sutime de secundă.

Xrroid este invenţia Doctorului Nelson iar prima dată a fost folosit în 1985, prin dispozitivul EPFX Eclosion (Eclosion este primul dispozitiv energetic creat de Profesorul Nelson, de tip point probe. Eclosion nu a avut mecanism biofeedback sau capabilităţi de autofocusare). În 1989 a fost înregistrat de FDA (Food and Drug Administration) în America. Procesul a fost avansat tehnologic la dispozitivul QXCI şi a fost folosit la milioane de pacienţi din toată lumea mai mult de un deceniu.

După testare unii pacienţi au raportat îmbunătăţirea simţului gustativi, olfactiv, de coordonare, flexibilitate, şi chiar ESP (Extrasensory Perception) – Percepţie Extrasensorială. Testele noastre au arătat ca Xrroid are efecte de imbunatatire a conditiei fizice si psihice prin reducerea stresului. Atleţii raportează în mod consecvent îmbunătăţirea reflexelor, coordonării, şi motricitate crescută. După doar un singur test Xrroid pot să rezulte multe îmbunătăţiri ca de exemplu un proces de clarificare a gândirii,sau o coordonare ochi-mâna mai bună. În orice caz, dupa două sau mai multe teste Xrroid o stare de hiper-sensibilitate (in sensul bun al reactivitatii organismului) poate să apară şi să ţină ore sau chiar zile întregi.

Măsurarea Reactivităţii Electro Fiziologice este documentată clar în medicina energetică. Majoritatea dispozitivelor de măsurare proiectate să facă acest lucru, folosesc impedanţa pielii sau rezistenţa. Aproape toate aceste dispozitive folosesc „point probe” care depinde de aplicarea acestor dispozitive la piele. Aplicaţia acestui „point probe” depinde de controlul subtil sau idiomatic a muşchilor. Acest lucru permite intervenţia controlului medical, care poate să producă/influenteze rezultatul.

Dacă „point probe” este aplicat încet citirea va fi mai slabă decât dacă este aplicat rapid. Reacţia corpului sau EPR (electro physiological reactivity) înseamnă schimbări de voltaj, amperaj şi rezistenţă. Deci măsurarea perfectă a EPR se face cu ajutorul schimbărilor de amperaj, voltaj, şi rezistenţă. În orice caz, şi măsurarea separată a rezistenţei ar putea da rezultate.

O altă problemă care a aparut la dispozitivele vechi point probe a fost limitarea timpului de testare. Reacţia corpului la diferite substanţe este influenţată de o schimbare ionica. Viteza de schimb ionic în corp este aproximativ de o sutime de secundă. Dispozitivele point probe nu pot să măsoare la o asemenea viteză pe când dispozitivul QXCI/SCIO este proiectat în aşa fel încât să măsoare reacţia totală la viteze biologice. Ce măsoară sistemele vechi point probe? Ele măsoară rezonanţa rămasă din reacţia iniţială. Când folosim testul Xrroid măsurăm doar reacţia iniţială şi astfel putem cataloga prioritatea ei. Măsurarea rezonanţei reziduale ar putea să ţină peste o secundă la fiecare punct separat, şi astfel testul Xrroid ar putea să dureze peste şase ore. În timpul testării putem să folosim butonul pentru testare individuală ca să măsurăm fiecare amănunt în matrix. Aceasta durează în jur de 2 secunde după care va apare   un   panou   galben   pe   care   se   va   afişa   reacţia  iniţială  sau Reactivitatea, (reactivitatea alergică), şi Rezonanţa Reziduală. Rezonanţa determină necesităţile persoanei testate. Sistemele point probe măsoară doar rezonanţa reziduală pe când dispozitivul QXCI/ SCIO măsoară ambele fără interferenţa operatoare.

EPFX/QXCI/SCIO scanează corpul pacientului ca un detector de viruşi pe calculator, cautând viruşi, alergii, toxine, disfuncţionalităţi, intoleranţă alimentară si raportează reacţia şi rezonanţa biologică în corpul persoanei testate şi indică nevoile, disfuncţiile şi vulnerabilităţile. Rezultatele obţinute sunt diferite de radiografii, analize de sânge, etc,pentru ca ne da informatii despre fluxul de energie în corpul persoanei tetae şi direcţia în care corpul concentrează această energie.

Aşadar în prezent există doua tipuri de dipozitive de testare a reactivitatatii electro-fiziologice : ,,QXCI” care este prima generaţie şi ,,SCIO” mai performant, care permite:

-scurtarea timpului de testare şi analiză a parametrilor electrici ai organismului ;

-terapie trivectoriala ;

-terapie vizuala tridimensionala

 

SISTEMUL QXCI

SISTEMUL QXCI(Quantum Xrroid Conscious Interface- Interfata Conştientă Cuantică Xrroid) recepţionează informaţii bioenergetice de la 50 de canale diferite din corpul pacientului . Aceste informaţii sunt selectate şi listate în ordinea importanţei lor. Informaţiile sunt recepţionate de la diferite canale prin intermediul a 12 electrozi de masură. Acest aparat furnizează informaţii precise şi exacte despre starea generală de sănătate a pacientului. Prin acest gen de diagnosticare şi tratament terapeutul şi eventuala sa influenţă sunt complet excluse din câmpul de energie al pacientului. SISTEMUL QXCI lucrează printre altele, cu terapia Auto-Meridian, terapia chakra, terapia Rife, auto-trivectori , cromoterapie , meloterapie, biorezonanţă, precum şi cu osteoterapie şi odontoterapie.

Astazi QXCI este aparatul principal de analiză şi tratament! El măsoară reactivitatea electrică a pacientului; această reactivitate este definită ca fiind indicele reacţiei biologice sau viteza biologică de reacţie a corpului. Dacă corpului îi este controlată această viteza, se obţine reacţia individuală a pacientului la diferite substanţe.

Caracteristicile principale ale sistemului QXCI , care îl deosebesc de alte sisteme sunt :

Efectul ,,mâna în mâna”

Sistemul QXCI stabileşte un circuit cibernetic de reactie cu

pacientul . El lucrează ca şi cum pacientul şi computerul ar fi ,,mâna în

mâna”. Deci tratamentul corect, ales individual pentru pacient este efectuat în timp ce pacientul este liber de influenţa terapeutului .

Reacţie constantă

Ca nici o altă terapie sistemul QXCI face posibilă ţinerea sub observaţie a pacientului de-a lungul întregii şedinţe , ceea ce garantează individualitatea fiecarui test şi tratament.

Ajustare pe necesităţile individuale ale pacientului

Prin întrebuinţarea diferitelor amplificări şi frecvenţe , sistemul QXCI ajustează tratamentul în mod automat pe pacient ; procesul XROID (controlarea vitezei reacţiilor biologice ) dă posibilitatea controlării pe pacienţi a sistemelor de frecvenţă ale unui numar de peste 9000 de substanţe test. Apoi, reacţia ,,test” a pacienţilor la diferite substanţe test (patogene, terapeutice, alergizante, etc.) este prezentată pe o diagramă colorată ca şi pe o scală numerică. Sistemul QXCI este singurul sistem din lume care asociază 50 de metode diferite de analiză şi tratament bioenergetice.

Domeniile energiei trivectoriale

Potenţialele electrice în corpul pacientului sunt măsurate sub forma voltajului, amperajului şi a rezistenţei; toate celelalte valori matematice sigure sunt calculate pe baza ecuaţiei matematice folosită pentru electricitate : Tensiunea = Intensitatea x Rezistenţa. Aceasta poate fi calculată cu peste 40 de valori virtuale. În acest mod terapeutul are o mare cantitate de informaţii care sunt esenţiale procesului terapeutic şi diagnosticării.

Observaţie tridimensională

Relaţia dintre tensiune, intensitate şi rezistenţă ne dă posibilitatea reprezentării sub formă tridimensională a unităţilor individuale ale informaţiei examinate. Prin această metodă obţinem un efect de hologramă care ne permite să examinăm toate substanţele în sistemul energetic al corpului. Potenţialele electrice ale miilor de substanţe sunt înregistrate şi analizate; aceasta defineşte reacţia electrică dată de pacient la stimulare. În acest mod necesităţile energetice şi sistemele de frecvenţă ale pacientului sunt identificate cu exactitate.

Terapia autofocală

Tehnica autofocală a fost dezvoltată de profesorul Nelson. În timp ce corpul este influenţat de diferite frecvenţe (armonico-fiziologice şi patologice),QXCI poate măsura reacţia pacientului la acestea ; prin mecanismul de biofeedback, cadrul terapeutic este ajustat în mod automat şi în felul acesta va corespunde exact condiţiilor de sănătate actuale ale pacientului . Acesta este modul în care QXCI modifică terapia aleasă, conform reacţiilor corpului la diferitele sisteme de frecvenţă. QXCI focalizează cadrul terapeutic în mod independent , fără influenţa terapeutului.

 

 Conexiune cibernetică

Conexiunea cibernetică unică a sistemului QXCI dă posibilitatea măsurării diminuării energetice în viteza biologică a pacientului, care poate fi atât corectată cât şi ameliorată ; când computerul recunoaşte o astfel de diminuare în valorile normale, procedează la o ajustare electrică.

Capacitatea de măsurare

Sistemul QXCI analizează mai mult de 65.000.000 de biţi într-un singur test. La sfârşit, în momentul evaluării, terapeutul are la dispoziţie şaisprezece parametri electrici şi peste 40 de alte date măsurate virtual pe pacientul examinat.Un terapeut tradiţional avea nevoie de luni de zile pentru a estima această incredibilă cantitate de informaţii. Sistemul QXCI oferă experinţa a peste 40 de ani de medicină biorezonantă.

SISTEMUL SCIO

Abrevierea SCIO provine din Sistem Operaţional cu Interfaţă Conştienta Ştiinţifică. Provine din limba latina şi înseamna „a şti”. SCIO lucrează în acelaşi mod ca şi QXCI, însa el răspunde vibraţiilor electrice ale corpului care se deplasează cu o viteza de 1/100 de secunde sau mai repede.

În afară de o mulţime de elemente atractive complementare, faţă de QXCI, SCIO oferă inovaţii progresive : Software QXCI lucrează cu un computer Chip, iar SCIO are procesorul propriu în interfaţa computerului SCIO-Box.  QXCI lucrează cu 55 bit/ms, iar SCIO măreşte această viteză la 120 bit/ms. Prin aceasta el procesează de două ori mai multe informaţii şi îmbunătăţeşte acurateţea coeficientului de siguranţă al testelor,asigurând o selecţie mult mai precisă a posibilităţilor terapeutice.

SCIO are un sistem biofeedback interactiv adiţional pentru pacienţi, că software-ul SCIO este prevăzut cu un număr mai mare de imagini tridimensionale ale corpului şi cu imagini video, ca pacientul să poată urmări pe ecran sau prin ochelari VRI, în viitorul apropiat. Controlul este efectuat pe două câmpuri. SCIO interacţionează cu software de legatură (tratamentul „pur” şi programul de analiză) astfel că informaţia vizibilă (de exemplu prin ochelarii VRI) şi aspectele energetice ale tratamentului sunt conectate simultan.

Mai mult, SCIO are propriul lui sistem de feedback, aşa că terapeutul poate vedea influenţa pe care el/ea o are asupra procesului sănătăţii pacientului. O altă funcţie a sistemului SCIO este aceea că el poate căuta independent un model compatibil în meniu, care este inclus în procesare. Imaginile tridimensionale ale corpului sunt prezentate colorat în Body-Viewer.

Dispozitivul a fost realizat după 20 de ani de cercetări în domeniul medicinii bioenergetice şi bioresponsive

Ce poate indentifica QXCI-SCIO în organismul nostru :

– Nivelul  :

  • mineralelor  ;
  • aminoacizilor ;
  • lipidelor ;
  • vitaminelor;
  • hormonilor;

– Prezenta virusurilor (hepatitei B, hepatitei C, hepatitei D sau imunodeficienţei umane SIDA) ;

– Prezenţa :    fungilor(candida), paraziţilor (giardia, limbrici, oxiuri, toxoplasma);

– Alergiile;

– Toxinele;

– Modificarile ECG, EEG, EMG;

– Modificarile psiho-emoţionale;

– Riscurile de a face anumite boli.

– Disfuncţionalităţi ale principalelor organe şi sisteme ;

-Rezonanţa organismului cu anumite substanţe naturale, de sinteză sau remedii homeopate.

Dispozitivul este folosit şi pentru echilibrarea energetică a organismului şi terapie adjuvantă în cele mai variate afecţiuni:

-dezechilibre endocrine ;

-afecţiuni neurologice ;

-tulburări psihoemoţionale ;

-alergii ;

-boli metabolice(diabet zaharat,dislipidemii,obezitate) ;

-reumatisme inflamatorii şi degenerative ;

-afecţiuni cardiovasculare ;

-boli hematologice ;

-boli oncologice ;

-afecţiuni dermatologice.

Pacientul este mulţumit, deoarece cunoaşte starea de sănătate în mod complet, iar medicul este mai eficient în diagnosticare, deoarece ştie clar ce investigaţii suplimentare are de facut, şi în tratament deoarece ţine cont de toate modificările din organism.

Scurta biografie a inventatorului Will Nelson

Profesorul William Nelson s-a nascut în Statele Unite, iar in prezent locuieşte în Budapesta, Ungaria. Este un om de ştiinţă renumit în toată lumea, conferenţiar internaţional, scriitor respectat şi inventatorul dispozitivului EPFX/QX. Mulţi cred, că şi-a dobândit succesul recent, deşi EPFX/QX este rezultatul a peste 20 de ani de cercetare.

Ariile lui de specializare sunt între multe altele urmatoarele:

Biologia Quantică

Medicina Energetică

Homeopatie

Medicină naturistă şi alternativă

1969

Profesorul Nelson lucrează la proiectul Apollo unde aprofundeaza cunoştinte despre teoria electronică şi a formei trivectoriale privind topologia.

Sistemul de navigaţie gyroscopic  îl învaţă despre vectorii de formă.

Munca lui la proiectul Apollo 13 este esenţială, îi ajută pe astronauţi să reseteze sistemul de navigaţie la reintrarea în atmosferă.

Cercetarile şi teoria quantică a profesorului Nelson îl fac cunoscut pe plan internaţional.

Primele cercetari efectuate în Youngstown, Ohio, demonstrează puterea voltajului şi amperajului în rezonanţa corpului şi cât de incorecte sunt dispozitivele care măsoară rezonanţa prin piele.

Profesorul Nelson predă matematica şi valoarea statisticilor ,analize Fourier şi calcule vectoriale.

1979

Profesorul Nelson îşi dă seama de importanţa medicinei energetice:

  • Medicaţia testată ca rezonanţă.
  • Flux de energie ca potenţial.
  • Sisteme fractale complexe.
  • Voltajul,amperajul, frecvenţa de rezonanţă,capacitatea,inducţia şi reacţia sunt valorile medicinei energetice.
  • Viteza biologică a rezonanţei este aproape de o sutime de secundă.

1982

Profesorul Nelson dezvoltă primul sistem trivectorial pentru diagnosticare.

Aduce împreună prin analiza trivectoriala în jur de o mie de remedii homeopatice

Măsoară frecvenţele de rezonanţă ale punctelor de acupunctură.

Dezvoltă algoritmul analizei Fourier privind rezonanţa.

Pune bazele ştiinţifice ale cunoaşterii legăturii între latura trivectorială şi cea cibernetică.

Profesorul Nelson începe înregistrarea EPFX la U.S.A. Food and Drug Administration ca unitate de biorezonanţă fără scop terapeutic

1989

Profesorul Nelson finalizează înregistrarea EPFX la U.S.A. Food and Drug Administration ca unitate de biorezonanţă fără scop terapeutic.

     1992

U.S.A.FDA îl informează pe profesorul Nelson că se impun noi condiţii pentru reautorizare Puteti să autorizaţi un dispozitiv care să descopere disfuncţionalităţile părţilor electrice ale corpului şi să trateze aceste probleme dar , nu puteti autoriza un dispozitiv care poate detecta disfuncţionalităţile electrice şi apoi să le corecteze la viteze biologice !

1993

Pentru a-şi urma visul , profesorul Nelson se mută în Ungaria. Aici el lucrează cu Gabor Lednyinsky cu care colaborează doar la anumite părţi din cercetarea sa.

1995

Visul profesorului Nelson devine realitate:

Rezolvă problema vectorilor şi proiectează un dispozitiv care face conversia de la analog la digital. Concluzia este apariţia unui dispozitiv mult mai ieftin şi cu o mai mare precizie decât convertoarele analogice convenţionale.

O legatură cibernetică este posibilă.

Dispozitivul trebuie făcut să calibreze viteza de reacţie a pacientului, rezonanţa, şi să testeze o mie de posibile afecţiuni la viteza biologică.

Dispozitivul trebuie să poată face sau să genereze medicină energetică precum Rife,Bicom Mora, biorezonanţa,etc.

O legatură cibernetică se stabileşte între dispozitiv şi pacient care permite concentrarea terapiei precum şi ajustarea tratamentului în ritm propriu pentru a obţine maximum de rezultate şi eficienţă.

În afara celor 5 patente (brevete) în medicină energetică, sunt câteva elemente cunoscute doar de către profesorul William Nelson

Legătura subconştientă

Legătura între corp şi calculator

Legătura cibernetică între diagnoză şi tratamentul de biorezonanţă

Analiza datelor Xrroid

Algoritmul analizei Fourier pentru citirea datelor de biorezonanţă

Sistemul trivectorial

Informatii suplimentare : www.qxsubspace.com

Lucrari stiintifice referitoare la acest domeniu :

Richard GerberMedicina vibrationala”, ed. Elite, 2005, I.S.B.N. 973-9380-40-9  

Maxwell, James Clerk, A Treatise on Electricity & Magnetism, Dover Publications Inc, New York, 1954;

Atkins, P.W., Quanta, Oxford University Press, Oxford, 1991;

Bernstein, Jeremy, The Tenth Dimension,McGraw Hill Publishing Company, New York, 1989;

Brett, Christopher M.A.& Brett Ana-Maria Oliveira, Electrochemistry, Oxford University Press, Oxford, 1993;

Collings, Peter J., Liqiud Crystals, Princetown University Press, New Jersey, 1990;

Lawrie, Jan D., A Unified Grand Tour Of Theorethical Phisics, Adam Hilger, Bristol & New York, 1990;

Littell, Elizabeth H., PhD, PT, Basic Neuroscience For The Health Professions, SLACK Inc, 1990;

Lucas J.R. & P.E.Hodgson, Spacetime & Electromagmetism, Clarendon Press, Oxford 1990;

Rasband, S. Neil, Chaotic Dynamics of Nonlinear Systems, John Wiley & Sons, New York, 1990.

 Cu speranta ca ati avut rabdarea necesara sa parcurgeti articolul, va felicit !

Abia acum putem discuta obiectiv despre biorezonanta !

Meriti ceea ce crezi ca meriti !

Pe curand,

Dan

Anunțuri

Despre Cabinete Biorezonanta

Imi place sa transform visurile in realitate si imi place sa imi invat prietenii cum sa faca asta. Din 2004, alaturi de CaliVita International, am invatat cateva lucruri importante: - ca mintea crede ce vad ochii si prin urmare in fata ochilor trebuie sa am grija ce pun; - ca nu ai nevoie de bani ca sa faci bani; - ca problemele financiare nu sunt date de lipsa banilor ci de lipsa educatiei financiare; - ca oamenii sunt buni doar ca eu inca nu invatasem cum sa ii privesc; - ca bunastarea este direct proportionala cu puterea mea de a crede ca merit sa traiesc in bunastare; - ca sanatatea se poate cumpara in rate, facand preventie, sau cu banii jos cautand sa indepartam o boala instalata, cu speranta ca nu-i tarziu; - sa fii liber nu inseamna neaparat "sa faci ce vrei cand vrei" ci inseamna sa poti "sa nu faci ce nu vrei". Din 2015 am urcat o noua etapă. Mereu am căutat soluții moderne și eficiente pentru mine, pentru familia mea, pentru prietenii si clienții mei. Asa am descoperit Coral Club, remediile bazate pe nanotehnologie si, mai ales, APA si proprietătile ei miraculoase.
Acest articol a fost publicat în Terapia cu Biorezonanţă. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Biorezonanţa explicată ştiinţific

  1. iBobia zice:

    Multumesc, domnule Dan, pentru ocazia (cautata dar, pana acum, nu prea) intalnita de a ma informa, rapid si de calitate, intr-un domeniu nou, de interes in ultimul timp: biorezonanta.
    Compilatia dumitale, realizata fara indoiala cu dedicatie si efort corespunzator, (aplauze!) reuseste sa-mi structureze un volum de informatii, acumulat mai demult sau mai recent, in jurul unei nelinisti din ce in ce mai pronuntate: „se pare ca-i ceva cu biorezonanta asta, trebuie sa ma informez serios,…. „.
    Fiind un solid inceput de drum pentru mine, consider ca indica directii importante pentru autoinstruire. Bibliografia, nu-i putin lucru.
    Felicitari pentru generozitatea de a oferi si altora rezultatul cautarilor si eforturilor proprii.
    „Efortul” de a scrie acest raspuns este rezultatul imboldului de recunoaste si multumire.
    Succes pe drumul instruirii si dezvoltarii (personale) pe care se vede ca il parcurgi cu hotarare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s